Twisterul potrivit la locul potrivit
Cand spun salau, gandul ma duce la cutiile doldora de twistere care mai de care mai colorate si mai moi si la dilema la care ajung de fiecare data cand 'aterizez' intr-un loc nou si trebuie sa aleg cu ce si cum….Asta mi s-a intamplat si deunazi, cand ajuns pe malul baltii am retrait dilema alegerii... Mi-am montat mulineta pe lanseta, am legat agrafa si am privit la cutiile de twistere.
Ok….sa o luam cu inceputul: Cat de adanca e apa , culoare, viteza de curgere, etc…
Pun mana pe lanseta si incep sa arunc de la stanga la dreapta cat de tare pot cu un jig de 21gr fara twister…Dupa 5 minute si doua jiguri agatate vin si concluziile : in stanga platou cu apa de maxim 1.5m cu cadere lina si o mica groapa la 3m de mal, in fata la 30m de mal prag cu cadere brusca de la aproximativ 1.5-2m la 4-6m, iar in dreapta adancimea este aproximativ constanta , 2m cu urcare lina spre mal, peste tot plin de cocioace , namol si curent insesizabil.
E clar, jiguri cu greutate mica 7g-11g, iar twisterul trebuie sa bata bine chiar in lipsa curentului. Suna a Kopyto si culoare ceva bun de apa usor mierlie, galben fluo mat, spate verde si putin rosu pe barbie. Vreau sa vad ce se ascunde aici asa ca montez twisterul de 7 cm pe un jig 3/0 lestat cu 11gr si incep sa greblez fundul lacului.
Prima aruncare in lungul malului in stanga pe platou primul jig agatat. Asta e... Refac tandemul si arunc cu un metru mai in larg, recuperez incet cu pompaje scurte si pauze lungi. Trasatura apare in gropita de langa mal, sesizata doar datorita schimbarii directiei firului in apa. Intep energic, iar raspunsul este pe masura, pestele isi ia fir dupa bunul plac incercand parca sa scoata toate cocioacele din mal.
Un salau sarit de 2 kg ajunge pe mal aducand cu el bucuria primei capturi si speranta ca am prins o zi cu activitate.
A urmat o serie de sase strapi si un biban in acelasi loc dupa care parca nici nu ar fi fost nimic in acel loc….
Am inceput sa schimb twister dupa twister dar degeaba, e clar, trebuie sa schimb locul, cred ca s-au speriat…
Dupa ce am greblat efectiv cam fiecare locusor ce parea interesant pe 500m in ambele sensuri, fara nici un rezultat, speranta de a avea o zi plina incepe sa dispara …..
Telefonul mobil imi suna intr-una de parca ar vrea sa mai puna si el un strop de amaraciune peste incapatanarea de care ma loveam din partea salailor insensibili la eforturile mele de ai ademeni. Si asa nu am ce face. Hai sa raspund. Cine sa fie? Un vechi prieten ramas acasa, ros de neputinta de a junge in preajma apei, vroia sa guste putin din linistea baltii: ia zi cum este, ai prins ceva ? Dupa ce ii spun ce si cum vine intrebarea : si nu ai incercat la vobler ca are si stiuca balta ?
Inchid telefonul si ma arunc in portbagaj cautand geanta cu voblere de stiuca. In zece minute eram inapoi pe malul baltii cu lanseta pregatita de actiune. Pentru a pastra naluca in tonul de culori ce avusese succes mai devreme, am ales sa testez locul cu preferatul meu la stiuca in spatii deschise si anume Husky Jerk 10cm Glass Fire Perch.
La primele patru aruncari nu am avut nici un atac dupa care schimb locul cu adancime pentru platoul din stanga mea. Arunc paralel cu stuful si incep sa jerk-uiesc energic cu pauze mari.
Primul care s-a lasat pacalit a fost un strap urmat de o serie de bibani de toata frumusetea. Parca incepe sa imi placa, asa ar trebui sa fie fiecare partida…
Am renuntat sa ma mai gandesc la stiuca ce parea sa fie ultima alinare si am continuat seria de biban si salau pana in amurg schimband din cand in cand locul.
Noaptea se lasa usor si ma obliga sa strang si sa plec spre casa. Impachetez totul si privind fotografiile facute, multumesc divinitatii ca exista prieteni, telefoane mobile si Rapala…..
Pana la urma cel mai tare twister s-a dovedit a fi un vobler.
Dumi
Sursa web: http://www.depescuit.ro
